Nu e necaz să nu-l poți duce,
Oricât îți pare-ntâi de greu.
Tu n-ai decât să mergi, sub cruce.
Iar timpul alte vremi aduce. .
Rămâi cu dorul, viu, mereu. .

Rămâi cu ultimele șoapte,
Și-ai vrea să-i spui cât o iubești -
Și-ți muști plângând buzele-n noapte
Că-i prea târziu, nu se mai poate -
Ființei dragi, dumnezeiești. .

Viața-i o lungă suferință,
O zbatere fără răgaz;
E important să ai credință,
Și să accepți în umilință.
Căci pentru lacrimi ai obraz.

Adesea după o-ncercare
Ți-e dat să guști și bucurii;
Fii credincios, stai drept, fii tare,
Căci har și binecuvântare
Cu siguranță vei primi.

Alege pacea și permite
Să-ți mângâie sufletul frânt;
Cu gândurile odihnite,
Cu-ndemnuri dinspre cer venite,
Fă-n jur lumină, pe pământ.

Respectă-ți, laudă-ți Creatorul.
Fii demn, viteaz, echilibrat.
Cu cât te-apasă mai mult dorul,
Dorești și tu să îți iei 'zborul'
Spre Raiul sfânt și minunat.

Amin.

01 apr 2025